24 dec 2020 / 11:49
Ajunul Crăciunului. Tradiții și obiceiuri respectate cu sfințenie de români
Magia sărbătorilor de Crăciun se simte cu adevărat în Ajun, pe 24 decembrie, atunci când împodobim bradul și facem ultimele pregătiri.

Dintre toate sărbătorile, Crăciunul este, probabil, cea mai iubită şi cea mai aşteptată de către români. Pe 25 decembrie, în fiecare an, creştinii sărbătoresc Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, dar pregătirile încep încă de pe 24 decembrie, Ajunul Crăciunului. Chiar dacă tradițiile și obiceiurile respectate de români diferă de la o zonă la alta, există câteva valabile pentru toți românii, oriunde s-ar afla. În continare vă vom prezenta cele mai îndrăgite obiceiuri din seara de Ajun.

Colindele de Crăciun

 

În seara de Ajun, românii, mici și mari, merg cu colindatul. Această tradiție este foarte veche. Oamenii merg din casă în casă, transmiţând prin texte cântate sau strigate, prin măşti, dansuri, urări de bine, că se apropie cea mai importantă sărbătoare - Crăciunul. Gazdele le oferă colindătorilor nuci, covrigi, colaci, mere sau bani. În unele zone ale țării, colindătorii continuă să îmbrace costume populare atunci când merg cu colindatul, în timp ce în alte zone, oamenii poartă diverse măști și costume.

Unul dintre cele mai cunoscute colinde ale copiilor este cel al evocării momentului în care, la naşterea lui Iisus, pe cer s-a ivit steaua care i-a călăuzit pe magi - "Steaua sus răsare", "Trei păstori se întâlniră", "O, ce veste minunată", "În oraşul Viflaim".

Pomul de Crăciun

 

Tot în seara de Ajun românii împodobesc Pomul de Crăciun. Această tradiție s-a modificat de-a lungul timpul, asta pentru că acum mulți oameni obișnuiesc să  împodobească bradul cu câteva săptămâni înainte. Sunt totuși mulți care respectă tradițiile și așteaptă seara de Ajun pentru acest moment magic. Dacă înainte se foloseau dulciuri și nuci pentru decorarea bradului, acum oamenii folosesc diverse jucării și ghirlande .

Pomii au fost un simbol al vieţii cu mult înainte de creştinism. În România, primul brad împodobit de Crăciun a fost la palatul lui Carol I, domnitor (10 mai 1866 - 10 mai 1881) şi rege (10 mai 1881 - 27 septembrie 1914) al României, potrivit TVR. În Palatul Regal de pe Calea Victoriei, în noaptea de Crăciun, invitaţii de seamă sosiţi la palat împodobeau bradul cântând colinde. 

Vâscul, simbol al dragostei şi protector al familiei

 

Pe lângă bradul împodobit de sărbătoare, vâscul e prezent în orice casă în perioada Crăciunului şi a Anului Nou. În mitologiile europene, vâscul are un loc cu totul aparte, fiind considerat o plantă magică, simbol al curăţeniei spirituale, al libertăţii şi armoniei, semn de bun augur al dragostei, apărător şi protector al casei şi al familiei, scrie volumul "Cartea de Crăciun" de Sorin Lavric (Editura Humanitas, 1997), citează Agerpres.

În ajunul Crăciunului, oamenii îşi împodobesc casele cu vâsc ca simbol al bucuriei. Sărutul sub vâsc este asociat pentru prima oară cu festivităţile organizate de greci cu ocazia Saturnaliilor, iar, mai târziu, cu tradiţiile legate de căsătorie. De Crăciun, fiecare fată care stătea sub coroniţa de vâsc nu putea refuza sărutul. Acesta putea însemna iubire, prietenie sau noroc.

 

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri