Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642
sau la adresa de e-mail [email protected]
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
DCNewsTV.ro -  Live  |  Video  |  Înregistrări
Cultura
 
05 iun, 15:06
Atitudinea față de vaccinare, analizată în revista Cultura
Numărul 5 (612) / 2020 din Revista Cultura, editată de Fundația Culturală Augustin Buzura, este consacrat în cea mai mare parte pandemiei de Coronavirus. 

Printre semnatari se găsesc: Liviu Voinea, reprezentantul României la Fondul Monetar Internațional, fost viceguvernator al Băncii Naționale a României, istoricul Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, Iulia Motoc, judecătoare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului ș.a.

În articolul „Un vaccin pentru criza economică globală” Liviu Voinea scrie că „Pandemia de coronavirus a provocat o criză economică fără precedent la nivel global. În numai câteva săptămâni, o parte importantă a forței de muncă a devenit șomeră; multe afaceri au trebuit să se închidă temporar din cauza lipsei cererii și au rămas fără lichidități; peste 100 de miliarde de dolari au plecat din țările emergente, de două ori mai mult decât în timpul crizei financiare globale din urmă cu un deceniu; deficitele publice au crescut rapid, pe fondul scăderii încasărilor din taxe și al introducerii unor măsuri absolut necesare de susținere a economiei; în consecință, datoria publică a crescut în toate țările și odată cu ea a crescut și necesarul de finanțare, exact într-o perioadă în care investitorii se feresc de riscuri. (…)

Criza Covid-19 nu este o criză financiară; ea nu a pornit de la bănci sau din sectorul financiar, nici măcar din sectorul financiar din umbră. Este o criză a economiei

reale: firmele nu mai au lichidități, materii prime, produse intermediare și forță de muncă, deci nu mai pot să producă, în schimb au de plătit facturi, datorii și angajați; chiar și firmele solide financiar nu pot rezista mult dacă nu au vânzări și nici nu se pot împrumuta. Pe de altă parte, mulți oameni nu mai au slujbe, deci consumul se prăbușește (cu excepția produselor de strictă necesitate). O criză din economia reală se poate transforma într-o criză financiară în episodul următor, întrucât aduce o creștere a creditelor neperformante și a expunerii băncilor la active lichide sau cu valoare în scădere. Criza sanitară s-a transformat deja într-o criză de lichiditate. Băncile Centrale din toata lumea încearcă să ofere toată lichiditatea de care este nevoie, astfel încât criza de lichiditate să nu se transforme în ceva mult mai grav, și anume o criză de solvabilitate, care ar însemna închiderea definitivă, nu temporară, a multor firme. Acest risc este deja vizibil în sectoarele cele mai afectate, între care retail, hoteluri și restaurante, transport. Guvernele încearcă de asemenea, prin stimulente fiscale directe, să susțină populația cea mai afectată: noile cohorte de șomeri”

 

Atitudinea românilor față de vaccinare

 

Într-o detaliată analiză sociologică bazată pe cifre și numită  „Atitudinea românilor față de vaccinare” Remus Ștefureac, Ada Cornea și Roxana Bratu prezintă esențialul percepțiilor față de vaccinare înainte și după pandemie: „În contextul în care în multe țări dezvoltate, vaccinarea este obligatorie pentru ca un copil să fie primit la grădiniță sau școală, respondenții au fost întrebați dacă sunt de acord ca vaccinarea să fie obligatorie în acest caz și în România. 62.7% au răspuns afirmativ, în timp ce 24.4% și-au exprimat dezacordul. Procentul non-răspunsurilor a fost de 12.9%. Femeile, respondenții care aveau copii sub 18 ani, cei cu studii medii și locuitorii din rural erau de acord într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că vaccinarea ar trebui să fie obligatorie.

Un procent foarte ridicat (81.1%) dintre cei chestionați era de părere că vaccinarea copiilor este necesară. Doar 8.1% alegeau varianta contrară, în timp ce 10.8% optau pentru nu știu sau nu răspund. Aproximativ două treimi dintre respondenți declarau că și-au vaccinat copiii (sau, după caz, nepoții) conform Programului Național de Vaccinare. 4.3% precizau că nu au făcut acest lucru, în timp ce 27.7% alegeau varianta nu am copii/nepoți. Declarau că și-au vaccinat copiii (sau, după caz, nepoții) conform Programului Național de Vaccinare în proporții mai reduse decât alte categorii rezidenții din mediul urban și cei cu studii primare.

Datele indicau însă la acel moment existența unui segment semnificativ de populație care nu era pe deplin convins de beneficiile vaccinării, inclusiv ca urmare a miturilor și informațiilor eronate care circulau în societatea românească vis-a-vis de acest subiect. Puțin peste jumătate dintre români considerau că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile.”

 

Bioputerea, aplicațiile de tracing și drepturile omului

 

„Pentru a minimiza pe deplin impactul asupra drepturilor omului sunt necesare garanții suplimentare pentru a evalua dacă implicarea altor agenții de stat – dincolo de cea de sănătatea publică – și a companiilor private este necesară și proporțională. Aceasta ar trebui să includă supraveghere și evaluare independentă a justificării pentru implicarea lor, utilizarea temporară a aplicațiilor, minimizarea categoriilor de date colectate și procesate prin intermediul aplicațiilor, diligența cuvenită, verificarea și controlul riscurilor implicării altor organisme, în special companii private”  notează Iulia Motoc în articolul Bioputerea, aplicațiile de tracing și drepturile omului.  (mai multe articole pe revistacultura.ro)

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri