Aceleași mecanisme au fost activate și de Băsescu, în România, pentru a se menține la Putere timp zece ani. Lichidarea presei nealiniate, altă manevră folosită și la București și la Budapesta de către cei doi lideri autoritari, ca și abuzurile în Justiție sau încălcarea unor drepturi și libertăți, la care mărimile UE se făceau că plouă, sub umbrela PPE.

Au fost și diferențe: semi-dictatorul ungar a livrat populației autostrăzi și beneficii sociale, inclusiv în timpul crizei, Băsescu doar spectacolul tele-Justiției. L-a costat mai puțin, a rămas mai mult pentru clientelă, a avut un popor care s-a mulțumit cu atât etc.

Voturi de afară pentru a compensa pierderile de acasă

Dar o asemănare pe care nu o putem trece cu vederea este efortul celor doi pentru a câștiga voturile ”fraților” din teritoriile istorice. Băsescu a dat liber celor din Republica Moldova la cules de  sparanghel în Germania, cu o mică escală la București pentru ridicarea pașaportului. Demersul său nu adus mai aproape unirea, ci doar i-a băgat în urne  50.000 de voturi, suficiente să încline balanța pentru încă cinci ani și un referendum.

Viktor Orban și partidul său se află în declin: Ungaria  depășește România în toate clasamentele privind corupția, sistemele de sănătate și educație se deteriorează, a început migrația în Vest pentru că salariile sunt mici și locurile de muncă puține. Iar Opoziția s-a unit. Nu întâmplător, FIDESZ a pierdut alegerile locale și se teme de cele parlamentare: electoratul informat, din orașele mari, respinge abuzurile lui Orban, iar cel din rural și orășelele mici va fi, probabil, devastat de criza post-COVID. Înțelegem, deci, de ce agită Orban tema naționalistă, de ce bagă bățul prin gard în comunitățile cu etnici maghiari, de ce finanțează echipe de fotbal și fermieri din Transilvania: vrea să folosească voturile secuilor din Miercurea Ciuc pentru a compensa pierderea voturilor din Debrecen.

Sondaj CURS: mare pericol pentru PNL, dacă Opoziția se coalizează

Și în cazul Ludovic Orban găsim asemănări cu Traian Băsescu. Ejusdem farinae, aceeași făină: multă propagandă și speranța în fragmentarea Opoziției.

Sondajul CURS publicat azi, când încă nu se simte criza economică post-COVID, arată următoarea distribuție a intenției de vot: PNL 32%, PSD 27%, USR-PLUS 12%, Pro România 7%, ALDE 5%, UDMR 5%, PMP 5%, PP-USL 3%.

Intenția de vot anti-PSD (PNL, USR și băsiștii) este de 49%. PSD, Pro, ALDE și PP-USL însumează 42 de procente. UDMR, care arbitrează jocul, cu 5%, tocmai ce a fost faultat atât de Orban cât și de Iohannis.

Cele șapte procente diferență nu înseamnă mare lucru, în condițiile în care PNL face gafă după gafă, la guvernare, și nu putem vorbi despre o singură criză, ci despre câteva bombe cu ceas care vor detona în sectoare cheie ale economiei și vieții sociale.

Iată de ce prima grijă a lui Orban de București va fi să fragmenteze Opoziția, să găsească trădători, așa cum a găsit când cu moțiunea care l-a trimis la fumat în Palatul Victoria.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News