Ceea ce este adevărat, dacă ne gândim la mijloacele farmacologice folosite pentru diagnostic și tratament. Metodele de luptă cu epidemia, însă, s-au schimbat prea puțin: carantina e tot carantină, de când a fost introdusă,  în secolul XV, de Republica venețiană, măștile de piele au fost înlocuite cu cele de  poliamidă, nebulizările folosesc hipocloritul de sodiu în locul fumului de salvie, iar gelul cu alcool a luat locul oțetului, folosit ca dezinfectant încă din vremea romanilor.

Ca și atunci, avem pedepse, amenzi, pușcărie pentru nerespectarea regulilor, pe de o parte, rebeli și trișori, profitori, agitatori, de cealaltă.

Până și prostiile sunt comparabile. În Evul Mediu, când se auzea că  Moartea Neagră a lovit în satul vecin, oamenii omorau toate pisicile din satul lor. Credeau că aceste creaturi malefice răspândesc molima și prin acest sacrificiu încercau să-și pună la adăpost comunitatea. Astfel, nu făceau decât să ajute șobolanii, adevăratul vector epidemic, să se înmulțească. Sau, cum am spune noi, zădărniceau combaterea bolii.

Înainte să râdeți de greșeala analfabeților de acum șase secole, uitați-vă la ce fac ”experții” de azi: ne cer să păstrăm distanța, de pildă în magazine, dar reduc intervalul în care este permisă funcționarea acestora, numărul clienților rămânând constant.

Când au decis ca magazinele deschise până la 22 sau 23 să închidă la nouă seara, cred că rânjeau cu satisfacția datoriei împlinite: n-am lăsat nicio pisică în viață, ar trebui, nu-i așa, ca rata infectărilor să scadă?!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News