Larisa Maria Nechita, tânăra nevăzătoare desemnată cea mai bună doctorandă francofonă a anului 2019 pentru prezentarea subiectului său de cercetare, a vorbit pentru DC News despre cum e pandemia de Covid-19 pentru ea. Larisa Maria Nechita ne-a dezvăluit cum i s-a schimbat viața în această perioadă, cum se descurcă, ce planuri avea pentru anul 2020, cum a ales să-și petreacă timpul și, de asemenea, ce urmează. 

Nu în ultimul rând, ne-a informat despre așteptările pe care le are privind comunicarea între autorități și nevăzători, de acum înainte. Ar fi putut face autoritățile ceva mai mult pentru nevăzători în pandemie? Ei bine, răspunsul Larisei este unul la care, cu siguranță, nu te-ai fi așteptat!

DC News: Dacă ai alege trei cuvinte prin care să descrii pandemia, așa cum e pentru tine, care ar fi acestea?

Primul cuvânt care îmi vine în minte este „imprevizibil”, deoarece totul a venit pe neașteptate, iar eu personal, a trebuit să găsesc soluții eficiente pentru a mă adapta la noua perioadă atât în viața profesională cât și în cea personală. Prima mea grijă a fost să nu mă pierd în detalii precum știri nesfârșite și dezbateri interminabile, astfel încurajând stagnarea în detrimentul propriului dezavantaj. Următoarea sintagmă care ar defini aceste momente ar fi « valorificarea timpului”. Îmi aduc aminte că înainte „Nu am timp” era un fel de răspuns automat. În lunile care au trecut, deși nu mai puteam da vina pe timp pentru tot ce nu reușeam să fac, a fost o provocare reală să-mi organizez fiecare activitate într-un mod productiv, deoarece sentimentul de presiune amestecat cu o stare permanentă de îngrijorare nu reprezintă cea mai fericită combinație pentru evoluție în general. Apoi, « responsabilitate” ar încheia topul primelor trei cuvinte, din motivul că a fost necesar să întrețim măsurile de siguranță și să limităm accesul la locurile care odinioară ne făceau plăcere.

DC News:  S-a schimbat cu ceva viața ta în timpul pandemiei? Ai întâmpinat greutăți pe care înainte nu le aveai?

Mă consider o persoană foarte activă, în sensul că mereu îmi doream ca ziua să aibă cel puțin 25 de ore, ca să pot include o varietate cât mai largă de activități. Situația actuală a adus schimbări drastice în programul meu cotidian și practic totul s-a întors brusc la 180 de grade. Mi-au lipsit călătoriile, întâlnirile cu prietenii, plimbările prin parc. De fapt, pentru mine toate aceste momente au însemnat reîntoarcerea la bucuria nemărginită din lucruri simple, care înainte se mai pierdea în avalanșa de griji zilnice și nu aveau aceeași însemnătate. Pe de altă parte, din toate experiențele prin care trec, încerc să privesc partea plină a paharului. Am reușit să vorbesc cu prieteni pe care nu i-am mai auzit de mult, am învățat să ascult doleanțele celor din jur fără ca gândul să-mi zboare la calendarul cu evenimente din telefon. Sunt în ultimul an la doctorat la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și studiez interpretariatul de conferințe. De ceva vreme mi-a încolțit în minte o idee, ca pe lângă Engleză Franceză și Italiană să-mi îmbogățesc portofoliul de viitor interpret cu încă o limbă străină. Evident, timpul era un obstacol major, dar subit dintr-o piedică s-a transformat într-un aliat de preț, și am început să aprofundez limba și cultura spaniolă.

DC News:  Cum îți faci acum cumpărăturile și la cât timp? Ai procedat diferit în starea de urgență?

Din fericire, locuiesc cu familia, iar acest fapt a reprezentat un ajutor de preț, pentru că o persoană apropiată era mereu delegată cu aceste sarcini. Am apelat și la comenzi online, fiindcă, împreună ca familie ne-am limitat ieșirile drastic. Din cauza restricțiilor de deplasare, am preferat să rămân cât mai mult timp acasă. În mod normal, duc o viață independentă cu ajutorul Tinei, câinele meu ghid, care s-a bucurat de o lungă binemeritată vacanță. De fapt, după câteva săptămâni de relaxare, începuse să dea târcoale nerăbdătoare hamului de lucru, în speranța că totuși ar fi bine să dăm o tură. Când măsurile s-au relaxat, am ieșit și noi la prima sesiune de cumpărături, pregătite nevoie mare, de parcă am fi mers la bal!

DC News: Există ceva ce te-ai gândit că ar fi putut face autoritățile pentru nevăzători în această perioadă? Ai simțit că ai nevoie de ceva în mod special?

De obicei mereu exista o barieră imaginară, dar totuși greu de depășit între grupurile vulnerabile și societate în general. Găsirea unui loc de muncă, integrarea în școli / universități, accesul la tehnologie, deplasarea independentă pe străzi, au fost și sunt puncte sensibile care au creat discrepanțe și preconcepții în rândul celor din jur. Distanțarea fizică și izolarea reprezintă două concepte care fac parte din vocabularul activ al multor dintre nevăzători. Din cauza pandemiei, toți ne încadrăm într-un fel sau altul în categoria grupurilor vulnerabile, iar personal, am apreciat toate măsurile care s-au luat (numere de urgență / voluntari pentru cumpărături), deoarece sentimentul de izolare nu a venit la pachet cu starea de singurătate. Am fost departe unii de ceilalți, dar nu singuri. Cred cu tărie că pârghiile de comunicare se vor îmbunătăți între nevăzători și autoritățile publice după această grea încercare, pornind de la ideea că vom fi cu toții mai empatici și mai atenți la nevoile semenilor, care în ciuda unei limitări fizice mobilizează resurse intelectuale uimitoare pentru a-și aduce contribuția la progres.

DC News: Cum arată o zi din viața ta, acum în pandemie?

Având în vedere că sunt în ultimul an la doctorat, am de gând să aduc teza cât mai aproape de o formă finală. Astfel, cercetarea și studiul îmi ocupă o mare parte din timp. Analizez Transferul Cultural în Interpretariatul Simultan, un subiect delicat care necesită multă atenție și dedicare. Totodată, fac eforturi pentru a menține toate limbile străine la un nivel cât mai ridicat și ascult știrile zilnice alternativ, pentru a-mi îmbunătății vocabularul și a rămâne informată. Petrec timp de calitate alături de familie și fac tot posibilul să includ și sportul în viața zilnică. Odată cu relaxarea măsurilor, m-am putut bucura alături de Tina de plimbări lungi, relaxante, simțind bucuria de a retrăi un sentiment de libertate și independență.

DC News: Ce așteptări aveai de la acest an, înainte de apariția primului caz Covid?

Adevărul este că încă de la începutul anului mi-am propus să dau prioritate dezvoltarii tezei de doctorat, lucru care s-a și întâmplat, deoarece am avut la dispoziție mai mult timp decât am sperat vreodată. Pe de altă parte însă, toate călătoriile minuțios programate pentru a coordona diferite proiecte Erasmus+ sau pentru a participa la diverse conferințe internaționale au rămas în așteptare. M-am confruntat cu un sentiment de dezamăgire, care m-a determinat să-mi canalizez eforturile către prioritatea cea mai importantă, studiile. De fapt, cred că dorința de a ne stabili obiective este colacul nostru de salvare. Chiar dacă speranțele noastre nu sunt imediat realizabile din motive care nu depind de noi, este bine să avem planul B și ce pentru ca orice întorsătură neașteptată să nu ne destabilizeze emoțional.

Ea este Larisa Maria Nechita, o femeie despre care, cu siguranță, vom mai auzi și vom simți mândrie. O femeie optimistă, care vede și „partea plină a paharului”, o femeie pentru care pandemia de Covid-19 n-a însemnat „Gata, nu mai fac nimic”, ci o femeie care s-a adaptat, din nou, greutăților.

Și trebuie să recunoaștem, se descurcă de minune! Mulțumim, Larisa!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News