Cu excepția anului 2000, când s-a înregistrat o situație specială generată de intrarea în turul doi a liderului extremist Vadim Tudor, restul alegerilor prezidențiale au fost câștigate de tabăra anti-PSD. În primul tur, PSD-ul, partidul cu cel mai mare bazin electoral, își propulsa candidatul pe prima poziție, apoi anti-pesediștii se mobilizau în turul doi și înclinau balanța (uneori folosind și ajutorul instituțiilor statului care ar fi trebuit să rămână neutre).

Cursa, pe Dreapta, se dă pentru a stabili cine e candidatul care ajunge în finală. Atât Cioloș, cât și Iohannis se bazează, în turul secund, pe condiționarea electoratului, pe votul negativ anti-PSD. Deci, speră să câștige indiferent de prestația personală, indiferent cine e și ce va face contracandidatul PSD-ALDE.

Vot online: Iohannis sau Cioloș?

Iohannis sau Cioloș? Cine ajunge în turul doi, dacă intră amândoi în cursă? Cum ar vota electoratul Dreptei între doi candidați cu același discurs, aceeași strategie și mesaje?

Votul online propus cititorilor pe platforma DCNews în 13 martie a dat un răspuns tranșant: Klaus Iohannis primește, în acest moment, aproape 60% din voturile alegătorilor anti-PSD, Cioloș ia 40 de procente.

Poziția lui Klaus Iohannis pare a fi asigurată, la o primă vedere. Să nu uităm însă că, oficial, Dacian Cioloș nici nu a intrat în cursă. Spre deosebire de Iohannis, nu are angajamente oficiale, deci poate să rămână în turneu electoral non-stop până la alegeri.

Referendumul: soluție anti-Cioloș, nu anti-Dragnea

Referendumul anunțat de președinte este, de altfel, soluția pe care Klaus Iohannis o caută împotriva lui Cioloș, nu a lui Dragnea. Campania pentru referendumul din luna mai îl păstrează pe Iohannis în cursa de pe partea Dreaptă, cu Cioloș. Altfel, președintele ar fi lipsit din dezbaterea publică timp de două luni, căci discuțiile ar fi fost despre Parlamentul European, urmând să revină în prim plan abia mai spre toamnă, pentru campania prezidențială. Fără referendum, Cioloș ar fi avut parte de un start lansat, în timp ce contracandidatul său era încă în vestiar (atenție, vorbim doar de cursa internă, pentru electoratul de Dreapta, între cei doi prezidențiabili care și-l dispută). De aceea, Iohannis nu a așteptat să folosească referendumului pe modelul Băsescu, la prezidențiale. Atunci exista riscul să fie prea târziu ca să mai întoarcă electoratul de Dreapta, plecat spre Cioloș.

Traian Băsescu, arbitru la meciul Iohannis-Cioloș

În ciuda celor 20 de procente diferență, lucrurile nu sunt simple pentru Klaus Iohannis. Un alt vot electronic, derulat în 18 martie pe platforma DCNews, arată cum se împart voturile cititorilor săi în cazul partidelor anti-PSD.

Între PNL și USR-PLUS este o diferență de doar 3 puncte procentuale (38% față de  35%). Iar USR a fost, până acum, în creștere. Nu știm, evident, dacă PNL va reuși să crească, după intrarea în partid a lui Rareș Bogdan și după activarea referendumului lui Iohannis.  Cert este că la o diferență atât de mică, orice gafă, orice greșeală de strategie electorală, nemaivorbind de o lebădă neagră, poate înclina balanța.

Pe de altă parte, Traian Băsescu reintră pe teren, ca arbitru al confruntării între Iohannis și Cioloș. Un sfert dintre cititorii de drepta ai DCNews ar vota, potrivit sondajului online din 18 martie, cu PMP. Băsescu ar avea, cu 27% din susținerea votanților anti-PSD, un cuvânt greu de spus în favoarea candidatului de Dreapta care ajunge în turul doi, la prezidențiale.

Evident, votul online pe platforma DCNews reprezintă opinia cititorilor site-ului, nu a unui eșantion reprezentativ la nivel național. Editorialul de mai sus reprezintă opinia autorului, nu o analiză sociologică. Vom vedea dacă evoluția scenei politice va confirma această cheie de lectură a votului dat de cititorii site-ului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News