15 dec 2020 / 15:00
Nimeni nu deține Huawei în afară de angajații săi
Autoritatea suedeză de telecomunicații, PTS, a exclus recent Huawei ca furnizor de echipamente 5G pentru operatorii din țară, justificând acțiunea prin faptul că orice furnizor cu sediul în China reprezintă automat o amenințare la adresa securității naționale suedeze.

Astfel de concepții greșite ar putea împiedica locuinţele și companiile suedeze să aibă acces la beneficiile inovațiilor Huawei. Din păcate, ele sunt susţinute de presă. De exemplu, un editorial publicat în Dagens Industri în data de 10 noiembrie sugerează: „China ar trebui să deschidă Huawei pentru acţionariat străin”. Această recomandare, deși este, fără îndoială, bine intenționată, afișează o profundă neînțelegere a modului în care compania noastră este structurată și gestionată.

 

Huawei a fost fondată în 1987, iar eu m-am alăturat în Huawei în 1989. Pe atunci băncile erau reticente să împrumute bani companiilor mici, recent înființate. Huawei a trebuit să strângă capital prin vânzarea de acțiuni angajaților, un acord care continuă până în prezent. Angajații cumpără acțiuni cu banii lor și primesc dividende anuale pe baza numărului de acțiuni pe care le dețin. De asemenea, își aleg membrii care formează o Comisie a Reprezentanților pe baza unui vot pe acțiune. Comisia alege Consiliul de administrație al companiei. Un astfel de sistem de partajare a profitului și a riscurilor oferă Huawei fondurile de care are nevoie pentru o creștere pe termen lung și pune bazele guvernării și gestionării sale.

 



Deținerea privată eliberează Huawei de presiunile pe termen scurt cu care se confruntă companiile listate la bursă, ai căror acționari se așteaptă ca acestea să îndeplinească obiectivele trimestriale de profit. Eliberat de astfel de presiuni externe, Huawei își poate menține atenția pe termen lung asupra cercetării și dezvoltării, în timp ce angajații acționari pot obține recompense mai mari.

 



În prezent, fondatorul și CEO-ul Huawei, Ren Zhengfei, deține aproximativ 1% din acțiunile Huawei; restul este deținut de uniunea Huawei, platforma prin care angajații dețin compania. Este obișnuit și legitim ca firmele din China să înființeze sindicate care să le servească drept platforme de acționariat. Deși mass-mediei îi place să descrie acest aranjament ca fiind opac, de fapt nu este atât de diferit de ceea ce se găsește la companiile deținute de angajați din alte părți ale lumii, inclusiv John Lewis Partnership (un grup de magazine universale din Marea Britanie) și Essilor (o companie internațională de optică oftalmică, cu origini franceze).

 

 

 

De fapt, structura noastră de proprietate este îmbrățișată astăzi de multe companii suedeze. Ancheta realizată de ECS (European Company Survey) anul trecut arată că 11% din toate companiile din sectorul privat suedez au sisteme de acționariate ale angajaților - mai mult decât dublu față de media europeană. Poate că modelul face apel la sensibilitățile egalitare ale Suediei: angajații sunt plătiți diferit în funcție de munca pe care o fac, dar există un mecanism transparent de repartizare a profitului. Oamenii se simt încurajați, se preocupă de calitatea muncii lor și se gândesc continuu la modalități de îmbunătățire a afacerii. Unii experți europeni au ajuns la concluzia că Huawei implementează „capitalismul angajaților”.

 



Criticii susțin că am devenit un lider global prin sprijinul guvernului. De fapt, compania a reușit din motivul opus: operăm independent și urmăm logica afacerilor, nu politica. De la înființarea sa în 1987 și până la începutul anilor 2000, Huawei a concurat cu întreprinderile de stat chineze, dintre care multe s-au micșorat ulterior până când au ajuns nesemnificative sau au dispărut complet. Acest rezultat nu ar trebui să-i surprindă pe capitaliști, care înțeleg că în majoritatea cazurilor, companiile deținute sau controlate de stat tind să-și piardă competitivitatea din cauza birocrației și a eficienței scăzute. Acest lucru este valabil mai ales în industria high-tech. De ce industria tehnologiei din China s-a dezvoltat atât de repede și atât de bine? Poate parțial pentru că, din anii 1980, China și-a deschis piața și a oferit condiții de concurență echitabile pentru companii precum Ericsson, Nokia, Motorola, Siemens și alte companii străine.

 



Declarația PTS mi-a amintit de perioada politică turbulentă a Chinei din anii 1960 și 1970. Deoarece familia mea a fost clasificată ca proprietari de terenuri, aproape am ratat șansa de a merge la universitate. Sper că PTS poate efectua o evaluare obiectivă, corectă și bazată pe fapte și să ia decizii din urma cărora să beneficieze întreaga Suedie. Ușa Huawei este întotdeauna deschisă pentru ca politicienii, cercetătorii, jurnaliștii și alți suedezi să viziteze facilitățile companiei și Camera Planului de Proprietate a Acțiunilor Angajaților (ESOP) și să facă schimb de idei despre sistemul pe care compania l-a construit în ultimele trei decenii.

 



Între timp, faptele rămân neschimbate: nicio entitate guvernamentală nu dictează deciziile de afaceri sau de investiții ale Huawei și nimeni nu deține Huawei în afară de angajații săi.

 

Jiang Xisheng este Chief Secretary of the Board la Huawei. 

 

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
Crossuri parteneri