„Pneumonia generată de COVID-19 nu e foarte diferită de alte pneumonii, este comparabilă cu forme severe ale pneumoniei din infecția cu virusul gripal. Sau comparabilă cu infecții date de alte coronavirusuri. Mai sunt virusuri respiratorii capabile, în anumite categorii de populații, să dea leziuni, afectarea asta severă.

ARDS este o disfuncție respiratorie atât de mare încât să ajungi să ai nevoie de ventilație mecanică, de intubat și așa mai departe. Doar că virusul acesta, cel puțin de la o anumită vârstă în sus, pare să afecteze foarte mult organismul, comparativ cu virusul gripal. Procente mari de populație care ajung să aibă saturație foarte mică și așa mai departe. Din păcate, senzația aceasta de dispnee, de lipsă de aer.

În momentul în care îți scade saturația de oxigen, cea pe care toată lumea și-o monitorizează cu pulsoximetrul pe acasă,  este momentul în care îți crește dioxidul de carbon. El este triggerul senzației că nu ai aer.", a declarat Dr. Andrei Tudor Rogoz pentru DC NEWS. 

Saturaţie mică de oxigen fără să îţi dai seama

Astfel, un pacient poate avea saturaţia scăzută în oxigen fără să îşi dea seama. 

„De aici vine și acea denumire, happy hypoxemia, hipoximie relaxată, fericită. Este un pacient care poate să vină cu 60% saturație, ceea ce înainte presupunea o indicație din aceasta, automată, îl intubai, sau în orice caz acesta era reflexul medicilor de Terapie Intensivă.

Dacă vezi un pacient cu o atât de severă hipoximie, apreciezi că are nevoie imediat de intubare, de ventilație mecanică. Dar el nu simte nevoia de aer pentru că încă nu a crescut nivelul de dioxid de carbon. Poate să fie un trigger și o hipoximie foarte severă, pentru că nu afectează doar respirator această boală, dar în general de aceea este decalajul acesta", a explicat Dr Andrei Tudor Rogoz.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News