Am plecat de la o nedumerire: de ce regimul comunist se lupta cu bărboșii sau cu pletoșii, doar și Lenin avea cioc, iar Marx și Engels aveau și plete și barbă?
Ca să arate ce impact negativ avea obsesia de a controla tot, chiar și lungimea părului, profesorul Tismăneanu a folosit metafora cercului: cu cât cercul în care trebuie să stea cetățeanul este mai mic, cu atât crește tentația să pășești în afară. Iar statul trebuie să aloce tot mai multe resurse pentru a forța oamenii să rămână în interiorului cercului. Invers, cu cât faci cercul mai mare, cu cât ești mai permisiv, cu atât scazi cheltuielile pe care statul trebuie să le facă pentru a-și constrânge cetățenii, cu atât mai ușor ajungi la un echilibru în societate.
Altfel spus, un sistem poate reduce numărul infracțiunilor nu doar prin represiune, ci și prin relaxarea normelor, prin ridicarea interdicțiilor care îi împing pe unii sau pe alții să iasă din cerc.
Profesorul Tismăneanu prezenta această teorie la începutul secolului, dacă îmi amintesc bine. Sau, poate, cândva în secolul trecut. Astăzi, într-o societate sfâșiată de suspiciuni și acuzații reciproce, când se cer pedepse tot mai multe, cu tot mai puține dovezi, spre deloc, mi-e greu să cred că putem vorbi de relaxarea normelor.
Însă, dacă vrem să fim puri și duri, să nu uităm că există și costuri. Observăm, odată cu explozia mediatică a cazului Pleșu, că puținele mijloace pe care le poate aloca România în domeniul controlului drogurilor sunt aruncate în lupta cu ghivecele de cannabis, cultivate în balcon. În vreme ce cocaina și mai ales heroina fac mii de victime: oameni dependenți de droguri injectabile, care transmit HIV și hepatită C, care sunt puși să fure sau să se prostitueze pentru doza zilnică, în țară sau străinătate.
Turta cu semințe de cânepă, produs tradițional
Poate că experimentele din SUA și Europa, unde câteva state decriminalizează sau chiar legalizează consumul de cannabis, vor demonstra că nu e o soluție relaxarea în acest domeniu. Cine știe, poate că se repetă povestea prohibiției. România are parte de alt experiment și, oricum, ar fi o temă care ar diviza mai mult societatea.
Dar, îmi amintește cazul așa zisului tânăr Pleșu (are 40 de ani și 2 infarcte, nu cred că mai poate fi numit tânăr) de turta de la Hanul Ancuței. Restaurat și cu o bucătărie excepțională, hanul are pe lista de desert și turta cu cânepă. Specialitate tradițională în zona Romanului, turta cu cânepă ar putea intra pe lista produselor alimentare protejate în UE. Semințele de cânepă, din turtă, sunt cultivate local, am întrebat chelnerul? De unde, că în România nu mai poți crește cânepă nici pentru mături, te iau mascații. E importată din Ungaria, că din import e voie, noi o luăm de la magazin.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
- Plata pensiilor pentru luna mai. Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii, precizări importante pentru pensionarii români
- Bacterie de origine fecală găsită în 2 milioane de sticle de apă ”de fițe”
- Ce nu știai despre praful din Sahara. „Călătoria“ de mii de kilometri datorită căreia se dezvoltă pădurea amazoniană
- Efectele prafului saharian asupra sănătății. Beatrice Mahler: Cine trebuie să aibă grijă să nu iasă din casă
- Horoscop 25 aprilie: Balanță, Scorpion, Săgetător, Capricorn, Vărsător, Pești. Zodia care nu trebuie să mai amâne o discuție delicată! Nu vei scăpa
- Pască pufoasă fără aluat
- Horoscop 24 aprilie: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioară. Zodia care-și pierde controlul. Va fi foarte greu să-ți revii!
- 5 pași pentru un somn mai bun conform oamenilor de știință
- Ce se întâmplă cu pensiile românilor. Răsturnare de situație de la Poșta Română
- Cățelul tău are căpușe? Află cum le poți îndepărta în siguranță