Conform unor oficiali participanţi la reuniune, această rezoluţie este un mesaj destinat premierului ungar Viktor Orban, dar cancelarul austriac Sebastian Kurz a dat o declaraţie cu o referire şi la alte ţări, printre care şi România. Extremismul populist şi naţionalist, dezinformarea, discriminarea şi ameninţările la adresa statului de drept reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa libertăţii şi democraţiei în Europa după căderea Cortinei de Fier, se arată în textul rezoluţiei, citat de agenţia Reuters.

Subliniem că UE se bazează pe valorile respectului demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept (...) Cerem tuturor membrilor PPE şi asociaţiilor să respecte, să protejeze şi să promoveze aceste principii, mai menţionează PPE în acelaşi document. Deşi rezoluţia nu menţionează explicit Ungaria, oficiali din PPE au declarat că ea este de fapt un mesaj direct adresat premierului ungar Viktor Orban - prezent şi el la Helsinki - şi partidului său, Fidesz.

La rândul său, cancelarul austriac Sebastian Kurz, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a spus că valorile blocului comunitar sunt sacre (...) indiferent din ce partid face parte şeful de guvern şi indiferent dacă este vorba despre Ungaria, România, Polonia, Malta, Grecia, Italia. Reuters aminteşte că aceste ţări au fost acuzate în ultimii ani că nu respectă anumite valori europene.

Conflicte succesive

De când a venit la putere în 2010, premierul Orban a avut conflicte succesive cu Comisia Europeană pe diverse teme, printre care se numără reformele în justiţie, situaţia ONG-urilor, libertatea presei şi refuzul Ungariei de a prelua refugiaţi prin cote obligatorii stabilite la Bruxelles. În pofida protestelor venite dinspre instituţiile europene, premierul Orban nu a făcut concesii la aceste capitole. Rezoluţia nu este despre Ungaria, a susţinut într-o declaraţie acordată agenţiei Reuters europarlamentarul Jozsef Szajer, membru al Fidesz. Totuşi, în text este menţionată şi libertatea academică, termen interpretat drept o referire la refuzul guvernului ungar de a încheia un acord cu Universitatea Central-Europeană a lui George Soros pentru ca aceasta să-şi poată continua activitatea în Ungaria.

PPE a susţinut în septembrie în Parlamentul European cererea privind activarea articolului 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei, cerere care invocă o serie de motive, printre care corupţia, situaţiei statului de drept şi acţiunile împotriva migraţiei, ceea ce ar putea conduce în final la suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul UE, cu condiţia unui vot unanim în acest sens al tuturor celorlalte state din UE. Cu toate acestea, PPE evită să ia o decizie privind excluderea Fidesz din acest grup politic, idee ce pare să nu fie agreată nici de preşedintele PPE, Joseph Daul. 'Aşa cum am spus-o de multe ori, în fiecare familie există un copil teribil. Dar eu prefer să păstrez în familie copilul teribil şi să-l fac să asculte', a afirmat Daul înaintea deschiderii congresului.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News