"Evident că există riscul ca aceste restricții să aibă un efect economic. Sunt unele care sunt mai ușoare, deși facem mai mult caz de ele, cele cu grecii pentru că alea nu țin de greci ci țin mai mult de capacitatea statului român de a pune a la dispoziție testele foarte rapid și nu în 72 de ore cum se întâmplă acum ci în 24 de ore și atunci nu ar fi nicio problemă cu Grecia. Într-adevăr partea care înseamnă transportul de marfă sau zona de tranzit, ce înseamnă Ungaria, Cehia, zona aceea poate afecta economic pe schimburile comerciale. În principiu se păstrează ceea ce înseamnă coridoarele verzi, iar restricțiile se referă la tranzitul persoanelor și atunci deocamdată suntem într-o zonă în care riscul nu este așa de mare. Dar dacă lucrurile escaladează riscul se poate pune și la numitorul economiei", a spus economistul. 

"În principiu eu cred că rezolvarea este în felul următor: autoritățile noastre să termine cu politica, să nu mai facă acest război politic că nu știu cine nu vrea să îi lase pe ei să ia măsuri... Să facă proceduri și reguli care pot urmări răspândirea virusului în comunitate. Eu cred că atunci când faci ancheta epidemiologică urmezi procedurile și restrângi acel risc de diseminare în comunitate a virusului. Autoritățile în loc să se preocupe de acest ping-pong politic ar trebui să își vadă de treaba lor și să fie cum erau în starea de urgență foarte atenți la orice caz", a mai mai spus Câciu. 

"Eu aș vrea ca toți politicienii români să facă recomandări către popor și toți să îndemnăm să fim precauți, să ne spălăm pe mâini iar dacă suntem răciți să stăm în casă. Astfel de recomandări ar trebui să vină zilnic de la politicieni. Dar ei au altă treabă și observ acest ping-pong. Nu așa se educă o nație. Ceea ce va rămâne din această pandemie va rămâne acea conștientizare civică iar populația trebuie să devină singură din ce în ce mai responsabilă. Ca să devină mai responsabilă, aceste apeluri ale clasei politice și ale decidenților trebuie să fie cât mai dese", a mai spus Adrian Câciu. 

"Contrele induc neîncredere"

"Cea mai mare problemă pe care o avem acum este că a dispărut încrederea în autorități. În starea de urgență toată lumea a fost smirnă și toți au avut încredere în autorități. Începând lucrurile să se mai dilueze, să îi vedem cum stau fără mască și au mesaje contradictorii, lumea a început să nu-i mai creadă. Această încredere trebuie recăpătată.

Cum? Simplu. Prin acele mesaje, prin acea conduită, prin acele bune exemple. Da, a fost foarte bine că a ieșit premierul la terasă în Centrul Vechi. Să mai iasă odată. Nu să instige la amenzi, la controale, la severitate. La orice om pe care îl ameninți se activează instinctul de conservare. Primul instinct este să se opună atunci când îl ameninți, nu să se sperie. Eu nu înțeleg. Cei care decid nu au cultură de comunicare cu masele? Nu ameninți. Te dai bun exemplu. Bunul exemplu ar face poporul să fie mai receptiv la astfel de mesaje", a conchis analistul economic. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News