Să luăm următorul exemplu: în jurul orei 21.00, un grup de tineri iese la terasă. Ce vor face ei după ora 23.00 când se dă stingerea? Dacă vor ca distracția să continue, se vor duce la unul dintre ei acasă. Și să fim realiști... după ce bei două-trei beri, nu prea ai chef să te duci acasă. Distracția va continua, în cele mai multe cazuri.

Ce este mai periculos: să stai, în condiții cât de cât sigure, la terasă sau să mergi acasă la cineva, într-un apartament cu două camere, să stai șase - șapte oameni?

Este ca atunci când inițial, după ridicarea stării de urgență, nu s-a dat drumul la terase, iar tinerii stăteau în grupuri mari, în parcuri, sau pe capota mașinii și beau bere până dimineața. Atunci, autoritățile și-au dat seama că este mai bine ca oamenii să iasă le terasă în mod ”organizat”.

Cred că este mai bine să avem o activitate reglementată în ceea ce privește terasele, lucru care reduce la maximum posibil riscul infectării decât să avem o situație nereglementată care crește riscul de infectare.

Și... să fim realiști... statul la terasă după ora 23.00 este mai puțin periculos decât dacă te strângi acasă la un prieten, împreună cu alți 5-6-7 oameni și stai până dimineața. Indiferent de situație, nu se poate reduce la zero riscul de infectare, motiv pentru care autoritățile ar trebui să ofere oamenilor ceva pentru a putea desfășura o viață socială cât mai apropiată de normal.

Acest articol reprezintă o opinie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News