În gheața din Antarctica, oamenii de știință au găsit jarozitul, un mineral de nuanțe întunecate care se găsește rar pe Pământ, dar pare să fie din abundență pe Planeta Roșie. Potrivit cercetătorilor, această descoperire rezolvă misterul modului în care s-a format jarozitul pe Marte, o problemă care a nedumerit oamenii de știință de când mineralul a fost descoperit de roverul Opportunity în 2004.

Descoperirea sugerează că atât jarositul din Antarctica, cât și cel marțian s-au format în același mod: atunci când praful care conține amestecul potrivit de elemente devine prins în gheață, creând condițiile potrivite pentru a se transforma în jarosit.

Cum a fost descoperit pe Marte?

Posibilitatea existenței jarozitului pe suprafața planetei Marte a fost ridicată pentru prima dată în 1987, în ciuda rarității sale pe Pământ. Când Opportunity a confirmat în cele din urmă prezența, descoperirea a fost extrem de interesantă, deoarece jarositul nu se poate forma fără apă. Mineralul a apărut în formațiuni de sedimente stratificate cu granulație fină, ceea ce a făcut dificilă stabilirea modului în care a fost produs.

Acest lucru se datorează faptului că jarozitul, un sulfat hidratat de potasiu și fier, are nevoie, împreună cu acele elemente, de condiții acide, precum și de raportul corect de apă. O cantitate prea mare face ca mineralul să se transforme în goethit.

Pe Pământ, jarozitul se poate forma prin interacțiunea acidului sulfuric cu apa subterană, astfel încât majoritatea ipotezelor au sugerat că jarozitul s-a format în bazinele lacului evaporativ sau prin procese vulcanice.

Jarozitul a fost găsit la 1000 de metri sub gheață

Luat de la o adâncime mai mare de 1.000 de metri sub gheață, eșantionul conține cantități mici, dar semnificative de jarozit, confirmat folosind microscopie electronică cu transmisie de scanare și spectroscopie cu raze X dispersive de energie.

Având în vedere că gheața de la aceste adâncimi a fost netulburată de mii de ani (cea mai veche, cea mai adâncă parte a eșantionului a fost datată cu o vechime de cel puțin 250.000 de ani) și că cristalele au prezentat semne de intemperii chimice în concordanță cu acest mediu, echipa consideră că mineralul s-a format acolo și nu a sosit din altă parte, de exemplu, de la impactul unui meteorit, informează ScienceAlert.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News